același nu.

acum când știi mai mult
când poți mai mult, când vezi mai mult,
nu vrei mai mult.

când ai plecat și nu mai vii,
când te-ai dus în ținuturi pustii,
când ai rănit ale prezentului stafii,
nu vrei să știi.

crezi în ceva ce-a fost
și te-ntorci, dar fără rost,
pe față cu-n zâmbet prost
și-n stomac cu un oftat anost.

nu vrei mai mult,
nu știi mai mult,
și ești același om în același loc,
zâmbind și povestind
și în același loc privind.

nu crezi dar iar,
nici un secret nu-i în zadar.
te crezi și doar,
te plimbi prin al gândului culoar.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s