Vreau inapoi.

Grabeste-te, urca pe scarile rulante, aseaza-te strategic.

Nu te mai holba la mine idiotule!

Ma sperie grotele astea, as putea muri si nu ar trebui sa ma mai ingoape nimeni. Ar pune o cruce mare in fata Unirii Shopping Center, si ne-ar plange pe totii, muritorii bravi din metrou.

Scartaitul scarilor rulante, sunetul ce anunta pericolul ce a trecut. Privim dezolati la forfota strazilor, oameni ai pesterii ce suntem si care ne petrecem 5 ore pe zi in subteran. Stranutul puternic provocat de soarele de afara este unul victorios, ca o ultima infigere a sabiei in inamic pe frontul de lupta.

Unde esti? Ce-mi vine sa-ti trag una peste ochi. Viata ta este o mare intarziere.

Cu o febra musculara a ultimei suflari de psihic terminat de tocuri inalte si atitudine femeiasca deplina, ma intorc acasa.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s