Dileme de rahat.

Traire dupa traire, atat de repede cum trec stalpii de telegraf vazuti pe fereastra murdara a unui accelerat jegos de Bucuresti.

Asa se deruleaza scenariul vietii, cu mici opriri prin gari imputite, mergand pe un drum fix, vazand doar inainte.  Asa ca mi-am propus sa fiu un tren care deraiaza.

De unde am pornit? Banal de arhicunoscuta intrebare, un raspuns atat de greu de dat. Caci nimicul este greu de descris. Am venit dintr-un nimic. Iar cel ce ne-a creat a facuto probabil dintr-o greseala sau i-a venit ideea stand pe w.c., caci ideile cele mai bune iti vin in toaleta.

Totul, incepand de la cuvinte, simturi, se incadreaza in mari doctrine ale timpului uman.. Ori e alba, ori e neagra. Pentru ca suntem fiinte duale, concepute in asa fel incat sa ne mentinem echilibrul. Pasul insusi e o cadere.  Poate ca daca omul pesterii se speria mai tare de foc, am fi folosit altfel caldura soarelui de dimineata. Poate am fi fost toti acoperiti de blana. Poate am fi avut identitatile atat de pierdute sub adaptarea corporala incat nu ar exista oameni frumosi si urati.  Poate am murit cu totii…demult…si suntem blestemati sa populam pamantul asta de rahat.

Creatorul nu are pe nimeni de pierdut ci ne are pe toti de castigat. Asa ca plecam cu fiecare secunda.Pa.

Reclame

2 gânduri despre &8222;Dileme de rahat.&8221;

  1. „Creatorul nu are pe nimeni de pierdut ci ne are pe toti de castigat.” – urmaresti stirile protv cu atentie din ce se vede.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s