In fundul tolbei sale, Eros ascunde o coasa.

 

Androginul, uniunea primordiala fatala pentru toti, impreuna reusind tot ce aspirau, separati, letargie continua si completa. Atunci a aparut Eros si el cu un scop, dar cine mai crede in el, facand atat de multe greseli si lucrand atat de jalnic la un job full time si prost platit, cand defapt nu le-a pasat de noi, aclamand iubirea cerul intreg. Un blestem pe care il simtim mereu, mai mult sau mai putin avem curajul sa il recunoastem. Asa ca ne inecam in cinism, ne ascundem de cine suntem cu adevarat sub haine si piele, consideram iubirea o depravare, o justificare a deprimarii post-coitum. Un motiv al tuturor lucrurilor ce se intampla in jurul nostru si dam vina pe ea pentru ca e singurul lucru care nu poate riposta, pentru ca iubirea e un fel de tocilar din scoala de generala de care isi bate toata lumea joc, iubirea e un ratat ce ajunge boschetar drogat si beat de spirt tras prin paine. Iubirea nu e nimic maret, nu e nimic absolut. E nimic.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s